avatar

hmm, nici nu stiu cu ce sa incep, inca imi furnica mintea dupa un asemenea plonjon in mintea… hmm, nu stiu, a mea, a lui james cameron sau in mintea noastra a tutoror caci asta cu siguranta e un pod, un bondage intre experientele pe care le-am avut ca om si o epica povestea ce mi-a creat amintiri frumoase…
am savurat povestea pana la capat, am sorbit cu nesat fiecare frantura de realitate ce imi era animata, desavarsita pana la capat… cu mare atentie, asemenea unui chirurg ce se afla la apogeul carierei, cameron a facuto, a scos din piatra amorfa o statuie magnifica a maretiei imaginatiei unui geniu, filmul asta perpetueaza odisea transformarii umane ce s-a debarasat de gandirea redundanta a mileniilor ce a inchis pentru totdeauna forta visului uman…
un mare film ce mi-a amintit de tragedia indienilor ce au fost anihilati de o forta superioara material dar nu spiritual, de altfel intreg filmul mi s-a parut un imn inchinat maretiei sentimentului uman si nu doar efecte speciale, asta depinde si de stare pe care o ai la momentul cand vezi filmul vs starea pe care ti-o induce filmul…

Tim

Read more posts by this author.

Subscribe to Trei Puncte

Get the latest posts delivered right to your inbox.

or subscribe via RSS with Feedly!
.